Conacul Csoma
Scaun Orbai Ghelința Nr. 211, Ghelința, Jud. Covasna
Conacul Csoma este situat într-o zonă pitorească, în localitatea Ghelința din județul Covasna, pe pământul străvechi al familiei Csoma, dovadă fiind mai multe documente și manuscrise istorice din anii 1500.
Actualul conac a fost construit de Ilka Bodor (soția domnului Géza Csoma) la începutul anilor 1900. Pe vremea aceea mai există pe acel teren o altă clădire mai veche, care a fost demolată în urma construirii actualului conac. În fața noii clădiri se află și un alt imobil al familiei, a cărui stare s-a degradat în timpul comunismului și a fost demolat în anii '90. Atât conacele cât și anexele din aceea vreme pot fi încă văzute însemnate pe hărțile militare vechi.
Clădirile și terenul erau înconjurate de pădurile care încă mai erau deținute de familie la aceea vreme, inclusiv pădurile situate la „Csomák Uttyja” (drumurile Csoma) din Pădurea Mare. În dreapta se află „Csomahegye” (munții Csoma) (acum numită Nádika/ Ladika), pe care se află mormântul vechi al familiei, iar la stânga este pădurea numit "Csere" cu cimitirul “Szaladár”, unde mormântul lui Ferencz Kádár (bunicul lui Géza Csoma) este cel mai vechi dintre toate. Terenurile agricole și câmpurile s-au extins până la „Imetsfalva” (Imeni) și „Sárfalwa” (Tinoasa) - putem citi în Cărțile Regale ale Principilor Transilvăneni (1569–1602).
Începând cu Primul Război Mondial, sub presiunea diferitelor regime sociale, precum și a birocrației și a altor obstacole, care continuă până în ziua de azi, viața mai multor generații ale familiei a fost oprimată, și și-au pierdut o parte semnificativă din avere.
Conacul Csoma a fost construit în stil clasicist, cu un timpan semicircular unic și o intrare principală cu coloane. Spațiul interior poartă stilul clasic al vremii. Sub clădire se află o pivniță boltită. Structura sa de acoperiș a fost construită inițial cu o acoperire dublă, dar aceasta a fost distrusă de o furtună, așa că a fost reconstruită.
Casa este înconjurată de o curte spațioasă cu anexe și grădină ornamentală. Terenul imobilului este încercuit de un zid din piatră pe locația sa inițială, dar renovată de mai multe ori. Intrarea principală are stâlpi de piatră decorate cu tencuială, construită probabil în jurul secolului al XVII-lea sau chiar mai devreme. Aproape de intrarea principală se află și un hambar vechi de sute de ani, construit din cărămidă și piatră. Data exactă a construcției este necunoscută.
De-a lungul secolelor familia Csoma mereu a fost alături de comunitatea locală, asigurând existență localnicilor conform sistemelor vremii: prin exploatarea pădurii, cultivarea terenurilor agricole, diferite activități în mori de apă, gatere, fabrici de sticlă și hârtie, distilerii de pălincă etc. Totodată familia a donat sume importante pentru construirea și renovarea bisericilor, au amenajat un teren de fotbal pentru localnici. Școala satului se află pe un teren deținut pe vremuri de familie.
La intrarea în sat, pe terenul numit "Kápolna" (capelă), s-a aflat cândva o capelă, care a fost îngrijită și construită de Zsigmond Csoma, și care s-a prăbușit la sfârșitul anilor 1800, iar apoi ruinele ei au dispărut.
Familia Csoma face parte din familiile nobiliare secuiești primore, sunt rude cu multe familii renumite, nobile, precum Barabás, Bodor, Bánffy, Báthory, Béldy, Dombi, Gaál, Jancsó, János, Kádár, Kónya, Nagy etc. O ramură a familiei regale a Angliei este deasemenea conectată la arborele lor genealogic. Un descendent secundar este lingvisticul Csoma Sándor Kőrösi.
Stema familiei poate fi văzută pe tavanul casetat, precum și pe picturi baroce situate pe galeria bisericii fortificate romano-catolice “Sfântul Emeric” din Ghelința (Gelencei Szent Imre római katolikus műemléktemplom) construită în secolul al XIV-lea, protejată de UNESCO.
Datorită documentelor istorice existente până în ziua de azi, istoria familiei este în prezent în curs de prelucrare, iar rezumatele despre aceasta sunt disponibile în continuu pe site-ul propriu al conacului (www.csomakuria.com).
Conacul Csoma este în prezent deținut de urmașii familiei, fiind renovat pe cont propriu. Scopul său în viitorul apropiat este să găzduiască o serie de evenimente culturale, care să prezinte și să păstreze istoria familiei, precum și caracteristicile istorice a secuimii, contribuind astfel la promovarea turistică a comunei Ghelința și Ținutului Secuiesc.